Desi cainii par foarte diferiti unul de altul (sa ne gandim la Basset comparat cu un Dog de Bordeaux sau cu un Ogar Afgan), structura fundamentala a acestui animal este comuna. Cainele este, in mod essential, un rapitor carnivor: rezistent, rabdator, inteligent si rapid; el poseda o dantura adecvata, care-i permite sa-si insface prada. In plus, cainele este un animal social, capabil sa organizeze activitati ce se desfasoara in grupuri, comportament asemanator haitelor de animale salbatice, ai caror membrii se dedica vanatorii collective, puii fiind in acelasi timp ocrotiti de alti membri ai haitei, care isi asuma acest rol. Familia Canidelor, careia ii apartin si anumite specii de vulpi, sacalul, hiena, coiotul si lupii, nu dispune de o specializare biologica avansata: dimpotriva, factorii care au contribuit la supravietuirea membrilor acestei familii si la raspandirea lor pe suprafata intregii planete sunt adaptabilitatea si versatilitatea.

SIMTURILE

Mirosul
Cainii poseda un simt al mirosului exceptional: datorita acestei calitati, eu sunt folositi in activitati din cele mai diverse, precum depistarea explozibilului, a drogurilor, a persoanelor disparate. In afara de depistarea altor animale salbatice, in Italia si Franta cainii sunt folositi si in cautarea trufelor, care cresc sub pamant la o adancime de pana la 30 de centimetri.
Mirosul propriu-zis este constituit din moleculele ale anumitor substante chimice care se degaja in aer si care, odata ajunse in contact cu mucoasa olfactiva aflata in interiorul nasului, o stimuleaza, producand impulsuri nervoase, care, la randul lor, trimit informatia catre o anumita zona din creier. Totalitatea centrilor olfactivi este, in cazul cainilor, mult mai dezvoltata si mai eficienta decat in cazut oamenilor: mucoasa olfactiva din interiorul nasului unei finite umane adulte se intinde pe o suprafata de aproximativ 3 centimetri patrati, in tamp ce la caini aceasta este raspandita pe aproape 13- centimetri patrati. Pentru a ajunge in acest stadium, nasul cainelui a devenit mai lung, iar mucoasa olfactiva dispune de un numar de celule mult mai mare decat in cazul omului. Daca la om numarul acetor celule este de 5 milioane, in cazul unui Basset, de exemplu, sunt 125 de milioane, pentru un Fox Terrier - 147 de milioane sip entru un Ciobanesc German - 220 de milioane. Un alt factor care potenteaza perceptia mirosului este umiditatea nasului, calitate ce permite un contact mai intim intre moleculele prezente in aer si mucoasa olfactiva a animalului.

Asa cum cainii de vanatoare recunosc cu usurinta mirosul altor animale salbatice, cainii positisti au capacitatea de a recunoaste olfactiv o porsoana si de a-i lua urma.

Gustul
In comparatie cu omul, cainele are un simt al gustului slab dezvoltat; aceasta deoarece, spre deosebire de primatele omnivore din care fac parte si oamenii si care au avut la dispozitie o gama foarte variata de mancaruri, cainele este un carnivor care s-a hranit de-a lungul timpului numai cu animalele pe care reusea sa le prinda. Cu toate acestea, traind in apropierea omului, cainele a invatat si el sa deosebeasca si sa recunoasca gusturi noi, demanstrand, de altfel, si anumite preferinte bine delimitate.

Vederea
Cainele este dotat cu o vedere adaptata in special sesizarii animalelor mici care de deplaseaza cu rapiditate, chiar daca, in general, cu exceptia unui numar redus de specii, in timpul canatorii, acesta se serveste in principal de miros.
Contrar opiniei generale de pana acum nu demult, cainele poate vedea anumite culori, poate distinge rosul, albastrul si violetul in diverse nuante. In plus, el vede mult mai bine decat omul pe intuneric, deoarece ochiul sau poseda o structura numita Tapetum Lucidum, care ii permite sa reflecte lumina.
Campul sau vizual este mai mult sau mai putin amplu, in functie de pozitia pe care o au ochii: rasele cu tipuri de cranii brahicefale, precum Boxerul si Mopsul, dispun de o zona vizuala binoculara mai ampla, insa au un camp visual mult mai redus in raport cu rasele cu tipuri de cranii dolicocefale, care, dimpotriva, ai o zona destul de mica a vederii binoculare.

Auzul
Cainii au un simt al auzului extreme de bine dezvoltat. Unele rase aud mai bine decat altele, insa, in general, toate sunt prevazute cu mari pavilioane auriculare, dotate cu 17 muschi, ce inlesnesc diverse tipuri de miscari, in fuctie de locul din care se aude sunetul.
Urechile cainilor inregistreaza sunete pana la o frecventa de 35000 de vibratii pe secunda (20000 de vibratii pe secunda in cazul oamenilor si 25000 de vibratii pe secunda la pisici). De asemenea, cainele are posibilitatea de a-si inchide urechea interna pentru a filtra sunetele care il intereseaza. Pe aceasta abilitate a sa de a percepe sunetele pe care omul nu le percepe se bazeaza utilizarea fluierelor cu ultrasunete.

Dantura
Cainele adult poseda intre 42 si 44 de dinti, dispusi dupa cum urmeaza:
- maxilarul superior: 6 incisivi, 2 canini, 8 premolari, 4 sau 6 molari;
- maxilarul inferior: 6 incisivi, 2 canini, 8 premolari, 6 molari.
Ca si la oameni, prima dantura a catelusilor este alcatuita din dinti de lapte, care sunt apoi inlocuiti cu dantura adulta.
In functie de impreunarea maxilarului superior cu cel inferior, se disting:
- dentitie in foarfeca: cea normala, in care incisivii superiori coboara peste cei inferiori, atangandu-le partea anterioara cu partea posterioara;
- dentitie in cleste: extremitatea inferioara a incisivilor superiori sta pe extremitatea superioara a incisivilor inferiori;
- dentitie proeminenta: incisivii inferiori vin peste cei superiori;
- dantura retrasa: incisivii superiori vin peste cei inferiori.

Caini si Pisici / Texte: Rino Falappi(Caini), Alexa Capra (Pisici); trad.:Manuela Stoicescu.
Bucuresti; Erc Press,2007, Agentia SUN  
Redactori: Maria Cernea, Ana Maria Chivu
Tehnoredactor: Silvia Ilie