Pisica si-a mentinut de-a lungul secolelor o mare independenta fata de om, in special datorita abilitatii sale de vanator priceput, mostenita de la stramosii sai. In capacitatea de a sta la panda si in agilitatea extraordinara cu care captureaza, putem observa cel mai bine cat de specializat este acest mic pradator. Structura anatomica a pisicii este supla si eleganta,  membrele anterioare fiind deosebit de mobile, gratie claviculei de dimensiuni reduse, substituita cu muschi puternici. Sira spinarii este formata din vertebre cu articulatii foarte flexibile, care augmenteaza fluiditatea miscarii si forta saltului. Membrele posterioare sunt specializate pentru a furniza putere sariturilor, mai degraba decat alergarii. Toate Felidaele sunt digitigrade, ceea ce inseamna ca merg pe pernutele degetelor. Are cate cinci degete la membrele anterioare, degetul mare neatingand pamantul, si patru in cazul membrelor posterioare. Coada lunga ofera balans in alergare si catarare. Calitatile de vanator pot fi usor observate si in structura craniului, care este scurt si robust, astfel incat sa asigure o priza puternica in cazul atacului. Dintii sunt in numar de 30, fiind specializati pentru dieta carnivore, pentru capturarea si ingerarea prazii. Incisivii mici sunt folositi la curatarea blanii, dar caninii lungi sunt adevarate arme, dotati la radacina cu senzori de presiune, pentru a doza cu precizie muscatura fatala. Ultimul premolar superior si molarul inferior sunt mari si taiosi, pozitionati aproape de unghiul gurii, unde datorita muschilor pot exercita o presiune puternica. Limba e prevazuta cu numeroase papile, cornee minuscule, intoarse invers, care trag carnea de pe oase si functioneaza ca o perie pentru blana, indreptand-o si curatand-o. In plus fata de caninii robusti si lungi, Felidaele dispun de o a doua arma letala, si anume, ghearele ascutite, cu forma de cleste. In stare de repaus, raman insa retrase.

SIMTURILE

Vederea
Natura de vanator a pisicii este evidenta si in ceea ce priveste dezvoltarea organelor senzoriale, dintre care cele mai importante sunt vederea si mirosul, utilizate pentru a individualiza si a captura prada cand se afla la panda si in timpul urmaririi. Postura capului si pozitia ochilor sunt similare cu cele ale pasarilor de prada, vanatori inaripati formidabili, cu ochi mari situati frontal, garantand o buna vedere binoculara si permitand calculul précis al distantelor. Pisica este foarte sensibila la miscarile rapide si, fata de om, este mult mai specializata in ceea ce priveste vederea crepusculara si nocturna, multumita densitatii maxime de bastonase, cei mai sensibili receptori vizuali. Toate acestea au totusi, un dezavantaj: pisicile au o capacitate foarte redusa in a distinge detaliile si in a diferentia culorile. Cantitatea de conuri, celulele care inregistreaza culoarea, este mult mai redusa; pisicile vad totusi culori, cel putin in nuante de albastru si verde si in diverse combinatii ale acestora. Lipsa conurilor sensibile la rosu indica nu doar faptu ca, cel mai probabil, pisicile nu disting aceasta culoare, ci si faptul ca obiectele de culoare rosie le apar acestora mai intunecate decat cele albastre sau verzi. Culoarea nu pare insa a avea o mare importanta pentru pisici, fata de luminozitatea, dimensiuniele si miscarea unui obiect. Eficienta vederii este augmentata si de tapetum lucidum, un strat de celule pozitionate imediat in spatele retinei, care reflect lumina ramasa neabsorbita de pigmentii vizuali ai bastonaselor si conurilor. Acest effect devine evident pe timpul noptii, atunci cand ochii pisicilor sunt iluminati ca niste faruri, stralucind si reflectand lumina captata de pupilele dilatate. Pe timpul zileim cand lumina e intense, pupila se ingusteaza, dar se poate dilate din cauza stresului sau a fricii sau se poate ingusta la loc, in semn de amenintare inainte de atac.

Auzul
Auzul este deosebit de dezvoltat asa cum este usor de constatat daca observam capacitatea de orientare a pavilioanelor auriculare. Dintre toate mamiferele, audiograma pisicilor este una dintre cele mai ample. In cazul frecventelor joase, sensibilitatea auditiva a pisicii este similara cu cea a omului, dar este mult mai mare in cazul celor medii si joase.
Mirosul
Mirosul este mai putin dezvoltat fata de vedere sau auz: este utilizat de pisica pentru a decide daca accepta sau refuza un aliment, dar este important mai ales in cadrul vietii sociale. Pisicile care isi pierd capacitatile olfactive au mare probleme cu apetitul, cu toaleta, iar masculii nu mai pot curta femelele. Pisicile utilizeaza mirosul corpului pentru a se recunoaste si individualiza reciproc; la nivelul grupului, femelele isi recunosc puii, iar adultii isi semnaleaza propria prezenta marcand teritoriul cu mirosul glandelor sudoripare sau sebacee.
Femelele semnaleaza masculilor disponibilitatea pentru imperechere prin intermediul mirosului, iar masculii isi marcheaza prezenta pe teritoriu. Glandele sudoripare sunt prezente printer permute, langa buze, pe Barbie, pe sfarcuri si in anus. Glandele sebacee sunt bine dezvoltate si pozitionate in anumite puncte ale corpului: pe maxilarul superior, pe preputul masculului si in partea superioara a cozii. Toate aceste glande ajuta la comunicarea olfactiva semnaland prin intermediul miscarilor de frecare si al stropilor de urina prezenta pisicii, marcarea teritoriului si cateva caracteristici individuale, precum sexul, maturitatea si receptivitatea sexuala. Masculii si femelele tind sa marcheze in puncte precise care apoi sunt frecvent inspectate.
Pipaitul
Pisica este dotata cu receptori tactili optimi distribuitipe intregul corp. Cei mai evidenti sunt mustatile si firele lungi de par situate deasupra ochilor. De o importanta fundamentala sunt si membrele anterioare dotate cu o multime de receptori mecanici utili in timpul vanatorii si pentru a manipula mancarea.

Trasaturi caracteristice

Echilibrul
Urechea interna , sediul sistemului vestibular care regleaza simtul echilibrului, este responsabila pentru calitatea de acrobat a pisicii. In cazul omului o mare parte din acest simt este reglata la nivel inconstient, astfel incat nu acordam o astfle de mare importanta. Pisica este o perfecta masina de vanatoare, datorita extraordinarelor abilitati de miscare: este capabila sa se catere pe suprafete aproape verticale sis a faca salturi imense atat in lungime cat si inaltime sis a se pimbe fara nici cea mai mica ezitare pe suprafetele foarte inguste. In cazul pisicilor miscarile capului, ale ochilor si ale muschilor corpului sunt partial reflexe generate de stimuli primiti de la sistemul vestibular, care regleaza echilibrul animalului. Chiar de este un saritor veritabil pisica poate avea totusi probleme la coborari pe care le executa cu ajutorul membrelor anterioare, pasind cu multa precautie si tinand capul sus.
Doar felinele specilaizate in cadrul vietii arboricole, precum leopardul, pot cobori cu capul in jos si se pot arunca asupra prazii de la inaltime.

Miscarea
Miscarile pisicii coincide cu natura sa de vanator, in special in urmarirea prazilor care se deplaseaza cu rapiditate. Corpul sau trebuie astfel sa fie capabil de a accelera cu mare viteza, de a tasnii din locul in care se afla si de a reactiona prompt. Miscarea trebuie sa fie siletioasa pentru a-I permite pisicii sa isi atace prada fara sa fie auzita. Si pentru ca feline de prada trebuie sa –si economiseasca energia in vederea actului final va merge risipind minimum de energie. Isi misca memberele conform unei scheme diagonale: membrul posterior stang urmat de membrul anterior drept, si membrul posterior drept urmat de membrul anterior stang. Membrele nu se misca simultan, dar cele posterioare se misca usor, anticipand miscarea celor anterioare.
Centrul de greutate se afla situat spre cap, membrele anterioare sustinand structura corpului si exercitand un effect usor intarziat. In plus pisica este digitigrada ceea ce inseamna ca merge pe varful degetelor.

Al saselea simt
Au pisicile un al saselea simt? Este posibil ca pisica sa posede simturi naturale hipereficiente, care sa ii permita sa descopere lucruri pe care noi oamenii nu le putem individualiza; cand de exemplu pisicii I se ridica blana de pe spate ea de fapt reactioneaza la vibratii pe care noi nu le putem percepe. O asemenea abilitate a fost dezvoltata cu siguranta acum foarte mult timp ca mijloc de supravietuire, conferindu-I pisicii un sistem de alarma perfect.

Caini si Pisici / Texte: Rino Falappi(Caini), Alexa Capra (Pisici); trad.:Manuela Stoicescu.
Bucuresti; Erc Press,2007, Agentia SUN  
Redactori: Maria Cernea, Ana Maria Chivu
Tehnoredactor: Silvia Ilie